Cheile Bicazului, cel mai spectaculos defileu din Carpații Orientali
Cheile Bicazului, la limita dintre județele Neamț și Harghita, sunt unul dintre cele mai cunoscute peisaje naturale ale României.
Râul Bicaz a tăiat, în milioane de ani, un defileu îngust în calcarele muntelui, cu pereți verticali care se ridică la 300-400 de metri deasupra drumului.
Drumul național trece chiar prin chei, pe aproximativ 8 kilometri, printre stânci atât de apropiate încât, în porțiunea numită Gâtul Iadului, cerul se vede doar ca o fâșie îngustă.
Pereții de calcar sunt unul dintre cele mai importante locuri de escaladă din țară, cu sute de trasee, pe care alpiniștii le urcă din primăvară până toamna.
Zona face parte din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș.
Lacul Roșu, lacul cu trunchiuri de copaci
Lacul Roșu, la capătul de sus al cheilor, s-a format în 1837, când o alunecare masivă de teren de pe versantul Muntelui Ucigașu a blocat valea pârâului Bicaz.
Apa a acoperit pădurea de molid, iar trunchiurile copacilor morți, conservate de apa rece, încă ies din lac, după aproape două secole.
Numele vine, după unele explicații, de la culoarea roșiatică dată de aluviunile bogate în oxizi de fier aduse de pârâul Roșu, iar după o legendă locală, de la sângele unor oameni îngropați sub alunecarea de teren. De aici și numele muntelui, Ucigașu.
Lacul are o suprafață mică, de aproximativ 12 hectare, și poate fi înconjurat pe jos, pe o potecă, în aproximativ o oră.
Bărcile se închiriază vara, iar stațiunea din jurul lacului are pensiuni, restaurante și standuri cu produse locale.
Traseele din jurul cheilor
Drumețiile pornesc de la Lacul Roșu și din Cheile Bicazului, pe trasee marcate.
Traseul spre Piatra Altarului și spre Suhardul Mic oferă panorame asupra cheilor și asupra masivului Hășmaș.
Vârful Hășmașul Mare, la 1.792 de metri, se urcă într-o zi, de la Lacul Roșu.
Via ferrata amenajată în chei permite escaladarea unor pereți cu ajutorul cablurilor și treptelor metalice, cu echipament de siguranță și, pentru începători, cu ghid.
Salvamont Neamț și Harghita intervin în zonă, iar traseele se parcurg cu hartă, încălțăminte potrivită și atenție la vreme.
Lacul Izvorul Muntelui și barajul de la Bicaz
Barajul de la Bicaz, construit între 1950 și 1960 pe râul Bistrița, a creat Lacul Izvorul Muntelui, cel mai mare lac de acumulare din interiorul țării, cu o lungime de aproximativ 35 de kilometri. Barajul are o înălțime de 127 de metri, iar hidrocentrala de la Stejaru produce energie de peste 60 de ani. Drumul de pe malul lacului, între Bicaz și Poiana Teiului, oferă priveliști asupra apei și asupra Masivului Ceahlău. Plimbările cu vaporașul pe lac, vara, și opririle la stâncile din Poiana Teiului, cum e Piatra Teiului, monument al naturii, completează ziua.
Ceahlăul, muntele sfânt al moldovenilor
Masivul Ceahlău, cu vârful Toaca, la 1.904 metri, și vârful Ocolașul Mare, la 1.907 metri, se ridică deasupra lacului, cu siluete de stânci care au inspirat legende. Muntele are o importanță aparte în tradiția moldovenească, legată de mănăstiri, schituri și pelerinaje, iar schitul de pe munte e un loc de pelerinaj pe 6 august, de Schimbarea la Față. Cascada Duruitoarea, la aproximativ o oră de mers de la Durău, e unul dintre traseele cele mai accesibile. Parcul Național Ceahlău are reguli stricte pentru protejarea vegetației și a faunei, iar traseele se parcurg doar pe potecile marcate.
Cetatea Neamțului, fortăreața lui Ștefan cel Mare
Cetatea Neamțului, lângă Târgu Neamț, a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I Mușat, și extinsă de Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea.
A rezistat mai multor asedii, inclusiv celui al sultanului Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, în 1476.
Restaurată, cu un pod de lemn lung care urcă spre poartă, cetatea oferă o priveliște largă asupra dealurilor.
La Târgu Neamț se află și Casa Memorială Ion Creangă de la Humulești, în care scriitorul și-a petrecut copilăria descrisă în Amintiri din copilărie.
Mănăstirea Neamț, una dintre cele mai vechi din Moldova, și Mănăstirile Agapia și Văratec, în apropiere, completează traseul cultural.
Gastronomia locală
Păstrăvul din pisciculturile de munte, pregătit la grătar, cu mujdei și mămăligă.
Brânzeturile de oaie, balmoșul, tochitura moldovenească, plăcintele poale-n brâu.
Ciupercile de pădure și fructele de pădure culese vara, vândute pe marginea drumului.
Dulcețurile de afine, de zmeură, de cireșe amare, făcute în gospodăriile din zonă.
Cum organizezi excursia
Cheile Bicazului se află la aproximativ 25 de kilometri de orașul Bicaz, 50 de kilometri de Piatra Neamț și 30 de kilometri de Gheorgheni.
Un weekend prelungit, de 3 zile, permite o zi pentru Chei și Lacul Roșu, o zi pentru Lacul Izvorul Muntelui și Ceahlău, o zi pentru Cetatea Neamțului, Humulești și mănăstiri.
Drumul prin Chei este îngust și sinuos, cu tarabe și turiști pe marginea carosabilului, iar șoferii circulă încet.
Vara, în weekend, zona e aglomerată. Zilele lucrătoare și sezonul de toamnă, cu pădurile colorate, sunt mai liniștite.
