Ochiul care înțeapă la ora 16, după 6 ore de ecran, cu senzația de nisip sub pleoapă, cu arsura, cu roșeața, cu vederea care se încețoșează și se limpezește la clipit și, paradoxal, cu lacrimile care curg pe stradă, la vânt, e ochiul uscat, cea mai frecventă problemă oftalmologică a adulților care lucrează la calculator, cu unul din 3 afectați la peste 50 de ani și cu tot mai mulți de 25.
Ochiul e acoperit de un film de lacrimi în 3 straturi, apă, mucus și un strat de ulei deasupra, de la glandele din marginea pleoapei, care împiedică evaporarea; când stratul de ulei lipsește ori apa e puțină, filmul se rupe în câteva secunde, iar suprafața ochiului, cea mai sensibilă din corp, se usucă și doare.
Lăcrimarea de pe stradă e reflexul ochiului uscat care cere apă și primește lacrimi fără ulei, care curg și nu ajută.
Cele 5 clipiri pe minut
Omul clipește, în mod normal, de 15-20 de ori pe minut, iar fiecare clipire întinde pe ochi un strat nou de lacrimi; în fața ecranului, concentrat, clipește de 5-7 ori pe minut și, adesea, cu clipiri incomplete, care nu închid pleoapa, așa că ochiul stă 10-12 secunde descoperit, cât îi ia filmului să se rupă.
Monitorul, aerul condiționat și lentilele de contact
Monitorul pus sus, la nivelul ochilor ori deasupra, deschide ochiul mai larg și evaporă mai mult decât cel pus puțin sub linia privirii, cu ochiul pe jumătate închis, iar aerul condiționat, caloriferul, ventilatorul mașinii îndreptat spre față, vântul și aerul uscat de avion, cu 10-15% umiditate, termină treaba. Lentilele de contact, purtate 12 ore, absorb lacrimile și țin ochiul uscat chiar fără ecran, iar machiajul de pe marginea pleoapei, cu tușul aplicat pe linia apei, astupă glandele de ulei.
Regula 20-20-20
Regula oftalmologilor e simplă: la fiecare 20 de minute de ecran, 20 de secunde de privit la 20 de picioare, adică 6 metri, pe fereastră, cu 5-6 clipiri complete, lente, cu pleoapele strânse o secundă, care reumplu ochiul, iar o alarmă pe telefon ori o aplicație de pauze face regula să se țină, pentru că nimeni nu o ține singur.
La ele se adaugă: monitorul coborât cu 10-15 centimetri sub linia ochilor, la 50-70 de centimetri distanță, luminozitatea ecranului la nivelul camerei, nu la maximum, litera mărită, ca ochiul să nu se încordeze, și umidificatorul ori un vas cu apă pe birou, cu umiditatea peste 40%.
Ochelarii de calculator cu „filtru de lumină albastră” nu fac nimic pentru ochiul uscat, după toate studiile; ochelarii de vedere purtați în loc de lentile, în zilele de birou, fac.
Lacrimile artificiale fără conservanți
Lacrimile artificiale sunt tratamentul de bază și se aleg după etichetă: cele cu acid hialuronic, cu carboximetilceluloză ori cu hidroxipropil-guar, în picături, pentru ziua, de 3-4 ori pe zi, la ore fixe, nu „când înțeapă”, pentru că atunci e târziu; cele „fără conservanți”, în monodoze ori în flacoane speciale, pentru cine le pune de peste 4 ori pe zi ori poartă lentile, pentru că conservantul clorura de benzalconiu, din picăturile obișnuite, irită ochiul uscat la fiecare picătură; gelurile și unguentele, seara, înainte de culcare, pentru ochiul care se lipește dimineața.
Picăturile „pentru ochi roșii”, cu vasoconstrictoare, care albesc ochiul în 2 minute, nu sunt lacrimi, dau roșeață de rebound după 3 zile și nu se folosesc pentru ochiul uscat. Picătura se pune în sacul de jos al pleoapei, cu ochiul închis un minut după.
Compresele calde pentru glandele înfundate
Jumătate dintre ochii uscați au, de fapt, glande de ulei înfundate, blefarita ori disfuncția glandelor Meibomius: marginea pleoapei roșie, cu cojițe la rădăcina genelor, cu uleiul întărit ca ceara în cele 25-30 de glande de pe fiecare pleoapă, care nu mai iese.
Tratamentul e mecanic și zilnic: compresa caldă, un prosop ori o mască de gel încălzită la 40-42 de grade, pe ochii închiși, 10 minute, care topește uleiul, apoi masajul pleoapei, cu degetul, de sus în jos la pleoapa de sus și de jos în sus la cea de jos, 30 de secunde, care îl scoate, apoi curățarea marginii pleoapei cu un bețișor cu șampon de bebeluș diluat ori cu șervețelele speciale, pentru cojițe, de 1-2 ori pe zi, 4-6 săptămâni, apoi de 3 ori pe săptămână, pentru totdeauna. Compresa de 2 minute, cât ia un ceai, nu face nimic: 10 minute, cu ceasul, e minimul la care uleiul se topește.
Omega-3, somnul și medicamentele
Acizii omega-3, din pește gras de 2-3 ori pe săptămână ori din capsule de 1-2 grame pe zi, 3 luni, îmbunătățesc calitatea uleiului din lacrimi la o parte dintre pacienți, după studii cu rezultate mixte, și merită o încercare de 3 luni.
Somnul de 7 ore, cu ochiul închis și cu lacrimile refăcute, e cel mai bun tratament, iar cei care dorm 5 ore au ochiul uscat de la ora 10. Medicamentele care usucă ochiul, și de care puțini știu: antihistaminicele pentru alergii, antidepresivele, pastilele de tensiune din clasa diureticelor și a betablocantelor, anticoncepționalele, izotretinoinul pentru acnee și picăturile de glaucom cu conservant, iar menopauza, cu scăderea hormonilor, e motivul pentru care femeile de peste 50 de ani sunt de 2 ori mai afectate decât bărbații.
Când e mai mult decât ochi uscat
Ochiul uscat care nu se ameliorează în 4-6 săptămâni de lacrimi artificiale, de comprese și de pauze, ochiul foarte roșu și dureros, cu sensibilitate la lumină, cu secreție galbenă, cu vederea scăzută care nu se limpezește la clipit, ori ochiul uscat împreună cu gura uscată, cu dureri articulare și cu oboseală, care ridică întrebarea unei boli autoimune, sindromul Sjögren, merg la oftalmolog, care măsoară filmul lacrimal, se uită la glande cu lampa și are, pentru cazurile serioase, picături antiinflamatoare, ciclosporină, dopuri lacrimale, mici dopuri de silicon puse în canalul care scurge lacrimile în nas, ca ele să rămână în ochi, și tratamente cu căldură și cu lumină pentru glande.
Pentru restul, 90% din birourile lumii, regula 20-20-20, picăturile fără conservanți de 4 ori pe zi, cele 10 minute de compresă seara și ventilatorul mașinii întors spre picioare rezolvă senzația de nisip în 2-3 săptămâni, iar ochiul care nu mai înțeapă la ora 16 e, pentru cei care au trăit cu el ani de zile, o surpriză.





























